Alegi și câștigi

Vot alegeri 2016

În pregătirea alegerilor din decembrie 2016 pentru Parlamentul României am fost martorii sau actorii unei răsturnări a principiilor de bază ale poporului român: hărnicie, cinste, ospitalitate, buna înțelegere cu vecinii. Care mai de care ne-au explicat cum nu contăm dacă nu votăm, cât de proști, vânduți sau needucați suntem dacă nu votăm cu ei și ce bine știu ei să rezolve toate problemele inventate.

Însă toți cei care au încercat să ne influențeze alegerea au uitat sau ignorat esența votului. Votul este unul din principiile de bază ale sistemelor moderne de organizare statală, care constă în aceea posibilitate a fiecărui cetățean de a-și exercita activ și pasiv dreptul de a-și alege reprezentanții în legislativ sau alte funcții reprezentative, respectiv de a fi ales.

Fiecare cetățean cu drept de vot contează în ziua votului: pentru procentul de prezență la vot, pentru greutatea votului celor prezenți, pentru procentul de voturi valabil exprimate, pentru o grămadă de calcule și formule. Rezultatul final ține cont de fiecare cetățean și ceea ce fiecare alege să facă este important.

Cetățeanului chemat să voteze i-a fost prezentată oferta și motivele pentru care ar fi mai bine să acționeze într-o direcție sau alta dar instrumentul favorit în campania tuturor partidelor a fost ura. Ura față de cel care votează altfel, ura față de cel care are un alt grad de educație, altă poziție socială, alt domiciliu. Ni s-a spus cât de diferiți suntem unii de alții, cât de important e să avem puterea, cât lapte și miere va curge pe străzi dacă ceilalți vor fi eliminați. Din discuții au dispărut bunătatea, cooperarea, interesul comun.

Iar campania aceasta electorală poate a avut cel mai mare grad de adevăr de până acum. Politicienii și media ne-au vorbit mai puțin despre cât de bine va fi pentru cetățeni și mai mult despre revanșa pe care și-o vor lua împotriva celorlalți. Și nu doar în România.  Aparent ceea ce ni se promite azi este păstrarea a ceea ce avem sau doar o mică diminuare, dar doar dacă facem ce ni se spune și doar dacă îl urâm pe vecin, pe cel din altă localitate, pe cel plecat să muncească în străinătate de bine ce îi era în România, pe ruși, americani, europeni …

Ce e val ca valul trece, spunea Eminescu. Și indiferent dacă valul este de ură, lăcuste, boli sau răutate, în urma lui vom rămâne oameni. Și vom lucra împreună pentru a ne fi mai bine, îl vom ajuta pe cel care are nevoie și ne vom organiza conform unor valori pozitive.

Organizati-va!

 

Trump a dat solutia pentru Romania

Trump salveaza Romania

Asta este ceea ce ne trebuie pentru a salva societatea românească. Informația pe care o așteptam este acum disponibilă, iar fenomenul se repetă urmând câțiva pași simpli. De fapt nici măcar nu e nevoie să faceți ceva, pentru că deja ați făcut. Zarurile au fost aruncate.

Așa încep de regulă articolele scrise pentru ca voi să dați clic pe legăturile spre anumite site-uri. Site-uri care câștiga bani din afișarea reclamelor sau care urmăresc crearea unui anumit curent de opinie. Pentru că un articol ce conține o fărâmă de adevăr și o minciună poate genera reacțiile dorite de manipulatori.

Pe Internet suficienți oameni nu mai stau sa citească mai mult de câteva rânduri. Uneori ajunge doar o poză și un rând de text. Alte dăți ajunge doar titlul, pentru ca tu să dai like și share. Fără să citești, fără să  verifici dacă ai răspândit o minciună sau nu. Fără să verifici dacă știrea de ultimă oră era de acum 2 ani. Fără să își pese de timpul celor care vor vedea titlul și poate vor citi articolul.

Pentru că ești educat de Google și Facebook. Pentru că modelul lor de afaceri este ruperea unor secunde din timpul tău și vinderea lor celor care plătesc mai mult. Pe de altă parte  manipulatorii s-au adaptat și acum se folosesc de reflexele pe care ți le-ai creat, se folosesc de lipsa filtrului rațiunii critice, de credințele tale oarbe.

Lumea nu s-a schimbat. Doar unii au renunțat la o parte din timpul și rațiunea lor. Au ajuns să considere că titlurile sunt egale cu conținutul și orice este pe Internet este adevărat. Au devenit mașini de clickuri, muncitori neplătiți la fabrica de bani a altora și tâlhari ai timpului nostru. Pentru că alt nume nu se poate da celor care umplu rețelele sociale și Internetul de articole false pentru ca noi să dăm click pe ele. Pentru că fiecare secundă pe care o petrecem citind titlurile lor înșelătoare e una pe care ne-au furat-o.

Însă noi nu suntem victime neputincioase. Manipulatorii și hoții nu își pot face poftele dacă noi reacționăm.

Nu mai da like și share pe rețele sociale unor articole pe care nu le-ai citit.

Folosește funcțiile de „report” peste tot unde vezi articole false sau făcute pentru clickuri.

Explică prietenilor care răspândesc astfel de materiale care este problema.

Nu intra în discuții cu trolii și răspândacii.

Fii mai bun!

De ce va câştiga PSD alegerile

Vreti nu vreti

După 1989 societatea românească s-a stratificat şi s-a schimbat încercând parcă să recupereze decalajul de mai bine de 50 de ani care o despărțeau de idealul vestic. Dar schimbarea unui regim politic ce se intitula comunist şi era descris drept dictatură, nu s-a făcut prin înlocuirea cu un sistem capitalist şi democrație ci cu o variantă românească a acestora. Nici capitalismul şi nici democrația nu se puteau instaura într-o zi şi mai ales nu puteau funcționa fără ca societatea să înțeleagă și să accepte principii noi. Aşa că, fiecare după cunoștințele sale a încercat să îşi descrie societatea în care trăia, să se adapteze şi să caute oportunități. Politicienii, actorii economici, toţi şi-au acceptat eticheta democratică şi în numele capitalismului s-au pus pe făcut ce știau ei mai bine.

România a pornit în 1990 cu o majoritate aparținând clasei de mijloc, săracă dar cu multiple oportunități. Unii au făcut bani, alții au pierdut ce aveau şi în anii 2000 deja aveam o pătură mai mare de săraci, o clasă de mijloc mai răsărită (în general pe credit) şi un procent mic de îmbogățiți. Aderarea la UE ne-a  adus cel puțin pe hârtie principiile şi cadrul legal de care societatea avea nevoie pentru a fi pe aceeași cale ca statele dezvoltate din vest, dar nu era suficient. În același timp românii trebuiau să aleagă principiile de viaţă şi mentalitatea cu care vor să continue, iar asta se făcea prin sistemul de educaţie şi relaţia pe care cetăţenii o au cu statul.

Dar statul au fost EI. Îmbogăţiţii, puternicii zilei, corupţi şi corupători. Statul funcţiona pentru că „aşa trebuie să fie lucrurile”.  Principiile şi morala erau inferioare lui „eu ştiu mai bine”.

Aşa că, oportunităţile au trecut, numărul săracilor a crescut, clasa de mijloc a început să se restrângă şi individualismul tradiţional românesc s-a accentuat.

Există şi români care vor să schimbe ceva, să readucă principiile corecte şi să reformeze legislaţia. Ei se descriu ca fiind anti-sistem, anti-corupţie, anti-politicienii vechi, anti … . Şi au idei şi propuneri. Majoritatea încep cu: desfiinţăm, reformăm, înlocuim, principii de mangement…

Ei bine, s-au organizat în partide noi, au şi suporteri şi sunt gata să câștige alegerile.

Dar nu o vor face. Câștigătorul alegerilor parlamentare din 2016 va fi cel mai mare partid, respectiv PSD. Şi nu pentru că merită, ci pentru că cei noi nu văd mai departe de turnul de fildeș pe care şi l-au construit din cărțile citite şi experiența lor de viaţă majoritar urbană.

Pentru că majoritatea românilor se află sub limita unui trai decent dar li se vorbeşte de principii şi  schimbare. Li se vorbeşte de un viitor luminos, dar românii aud de o nouă „perioadă de tranziţie”. Că lucrurile se vor schimba şi poate va fi mai bine, dar întâi va fi mai rău. Nici măcar binele ipotetic nu este descris ca având un impact asupra nivelului de trai ci asupra „sistemului”. Vom scăpa de corupţi, poate, dar ce vom mânca? Ideile sunt bune dar nu ţin de foame, iar asta par să uite toţi cei care vor schimbarea sistemului. Ideile sunt bune dar timp de sute de ani în România conducătorul fost important, figura lui şi capacitatea de a asigura îndeplinirea nevoilor de bază.

PSD va câștiga alegerile pentru că românii preferă certitudinea sistemului original cu care s-au obișnuit să trăiască, în locul incertitudinii ideilor democrației reale si a unui sistem economic pe care nu l-au analizat şi încercat cu adevărat până acum.

Aşa cum V. Ponta şi M. Geoană au pierdut alegerile pentru ceea ce au spus sau nu au spus când trebuia, aşa şi noile partide nu vor beneficia de întreaga oportunitate pe care o au pentru că indignarea lor legitimă nu se manifestă şi în propuneri de construcție pe baza a ceea ce avem, care să poată fi aplicate de mâine şi care să nu ceară întâi sacrificii.

Probabil în viitorul Parlament vor fi şi reprezentanţi ai noilor partide, dar testul lor va fi să trăiască după principiile pe care le predică, să demonstreze că se poate şi altfel şi mai ales că se poate cu alţi oameni. Rotaţia cadrelor este metoda vechiului sistem, iar mişcările noi trebuie să îşi găsească lideri noi.

Imaginea de la începutul textului îl reprezintă pe eroul integru, cel care ajută oamenii. Indiferent dacă vor sau nu. Ca în bancul cu bătrâna care nu vroia să treacă strada…

Urmatorul Parlament?

oaie politica

Să începem cu un banc:

Cele 7 minuni ale comunismului :

  1. Toti aveau de lucru
  2. Desi toti aveau de lucru, nimeni nu muncea
  3. Desi nimeni nu muncea, planul se facea
  4. Desi planul se facea, nimic nu se gasea
  5. Desi nimic nu se gasea, toti aveau
  6. Desi aveau, toti furau
  7. Desi toti furau… nimic nu lipsea !

De ce nu ne-o fi placut?

Cele 7 minuni ale capitalismului:

  1. Toti nu au de lucru…
  2. Desi toti nu au de lucru, toata lumea munceste
  3. Desi toata lumea munceste, nu se produce nimic
  4. Desi nu se produce, se gasesc de toate
  5. Desi se gasesc de toate, nu-ti poti permite sa le cumperi
  6. Desi nu-ti poti permite sa le cumperi, nimeni nu fura (exceptie facand politicienii)
  7. Desi nimeni nu fura, ne lipsesc toate lucrurile ce ni le dorim!

De ce ne place?

 

Pe lângă nostalgii și amintiri deformate despre ce era bine dar nu și despre ce era rău, bancul spune de fapt un singur lucru: nu e grozav, dar ne descurcăm. Și ne descurcăm pentru că până și politicienii știu că dacă omori vaca, nu mai ai lapte.

Dacă pornim de la premisa că lucrurile merg la limita de jos, poate că mai trebuie să facem niște mici schimbări pe ici pe colo, prin părțile esențiale. Cum la politicieni nu putem încă renunța, eu aș vrea să văd puse în practică următoarele măsuri:

  1. Imunitatea parlamentarilor să fie limitată la declarațiile politice iar miniștrii să nu aibă imunitate.
  2. Responsabilizarea parlamentarilor prin existența unui singur tip de vot în parlament: votul electronic nominal cu rezultat public. Fără voturi secrete, fără numărători de mâini inexistente.
  3. Transparența lucrărilor Parlamentului și Guvernului prin transmisie live pe Internet a tuturor întrunirilor. Nici o ședință în care se iau decizii nu trebuie să se țină în spatele ușilor închise iar înregistrările trebuie să fie puse în domeniul public și accesibile tuturor.
  4. Revocarea parlamentarilor prin referendum local în circumscripția în care au fost aleși.

Credeți că e vreun politician suficient de curajos să promoveze aceste inițiative?

Recomandări?

Într-o scenă memorabilă din filmul B.D. la munte şi la mare (1971), o candidată la o preselecție cu rezultat dinainte stabilit, susține că vocea şi talentul ei sunt cele care o recomandă. Scenele umoristice care urmează frizează ridicolul, dar geniul celor care au creat filmul îl fac şi astăzi la fel de actual.

În decembrie 2016 vom avea alegeri pentru Parlamentul României, după reguli noi. Noi? Păi da, că uninominalul nu a avut viată prea lungă. Acum revenim la lista de partid. Adică reguli noi, dar ne-am întors la alea vechi.

Până azi și-au anunțat intenția de a prezenta liste toate partidele parlamentare: PSD, PNL, ALDE, UDMR, PMP şi PRU. Unele din ele nici nu existau la alegerile anterioare, dar au devenit partide parlamentare prin traseism. Deci, alegem pe unii şi ne trezim la final cu alții. Bun și așa. Să nu ne mai plângem că nu avem partide noi în politică.

Ba avem. Și avem de data asta ceva mai mult decât niște mutanți ai FSN. In 2015, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale în cazul înființării Partidului Pirat Romania, Parlamentul a fost obligat să schimbe legea partidelor și să permită înființarea acestora cu 3 membri. Dacă întrebi azi de ce avem legea asta, în cel  mai bun caz ți se zice că Parlamentul a schimbat-o, dacă nu chiar găsești pe unul care se laudă că el a făcut-o. Pentru corectitudine istorică, țineți minte că legea s-a schimbat pentru că Partidul Pirat România, reprezentat prin Cristian Bulumac, Ionuț Cucu și Claudiu Mărginean a câștigat în fața Curții Constituționale.

Dar azi e o lume nouă, toate-s noi şi vechi sunt toate, timpul trece leafa merge de ce să ne facem noi probleme. Noi știm deja că alegerile sunt aranjate, n-are sens să votăm că tot cine trebuie iese, mai bine hai la o bere.

…continuarea după film…

Lasă să se aleagă între ei și când ne-or mai tăia salariile ieșim în stradă și ni le dau înapoi spunând că le-au mărit. Și după aia cresc și impozitele. Şi ce dacă! Noi ne „descurcăm”.

Acum, zi și tu, pe cine să alegi? Majoritatea au programe minunate, laptele şi mierea vor curge pe străzi unde le vor mânca pisicile siameze pentru că toți cățeii comunitari cu covrigi în coadă sunt ocupați la salonul masaj, jucând cărți cu urșii și pisicile sălbatice îngrijite cu drag de vânătorii pocăiți de la Ministerul Mediului.

Și atunci cum să îi deosebești? Păi după voce și talent. Și după privirea inteligentă pe unii.

Așa că stai cuminte și nu te băga. Alegerile sunt deja aranjate și tu ai treaba pe acasă în ziua aia.

Sau poate ai câștigat recent la loto și nu te interesează banii. Nu de alta, dar ai destui cât să plătești impozite, să mănânci, să ai o casă, să ai o mașină pe care o repari des, bani pentru doctori, pentru profesori, pentru că respiri, pentru că mergi pe stradă, …

Aaaa, n-ai așa mulți? Păi n-ar strica să fii cu băgare de seamă la cine ți-i cheltuie. Poate ieși totuși din casă și votezi. Și dacă vrei să ai de unde să alegi poate dai şi o semnătura ălora noi care vor să îți arate vocea și talentul lor.

Nu de alta dar pe ăștia vechi i-am tot auzit și poate le-ar sta bine să cânte la altă masă dacă tot vin cu același repertoriu și aceeași lăutari. B.D. este o serie bună de filme, dar poate ne-om fi săturat să plătim bilet 25 de ani în fiecare zi la același film.

Alegeri 2016